Fabian - zâmbet de înger

Fabian, poate vei spune că nu ai aripi să zbori

Astăzi, sau mâine, sau când ţi-ai dori...

Bănuiesc că ţi-ar place să alergi, să te tăvăleşti prin iarbă,

Inima să ţi-o laşi inundată de optimism şi Dumnezeu

Aşa cum o faci de obicei, chiar în spital fiind.

Nu este greu să zbori, ai aripi, întinde-le doar!

Fabian, viaţa este ca o luptă

Astazi, deşi prea devreme, este rândul tău să lupţi...

Biruieşte teama, ridică-te şi mergi mai departe.

Invinge întodeauna, fii tare în luptă,

Alege-L pe Domnul şi nu-ţi va părea rău!

Nu îţi pierde credinţa şi zâmbetul speranţei!

Fabian, inima ta ştie să iubească,

Am simţit aceasta privind chipul tău...

Braţele tale aş vrea să le cuprind,

Inima, cu o vorbă bună să ţi-o ating

Aşa cum mi-ai atins-o tu, cu zâmbetul tău

Nerănit de suferinţa şi singurătatea din spital.

Fabian, priveşte la îngerul ce te-a vegheat mereu,

Aceasta să-ţi fie fiinţa cea mai dragă,

Braţele ei te-au legănat, glasul ei dulce ti-a cântat

Inima ei, la fel ca şi a ta, stăpânită fiind de acelaş dor

A învăţat de la tine să zâmbească, luminându-te mereu

Noaptea rugându-se lui Dumnezeu să te ocrotească.

Fabian, lipeşte-ţi fruntea de obrazul mamei,

Ascultă-i inima ce se roagă îngerilor...

Buzele ei să le atingi cu lacrima mulţumirii

Iubind-o pe cea ce îţi leagănă copilăria...

Acum poate mai tristă, mai plină de umbre...

Nani, nani cu glas de înger doar ea îţi cântă...

Cu drag „unchiul” Sorin

P.S. O rugăciune ar fi tare bună pentru copilaşul ăsta. Vă mulţumesc anticipat. (pentru detali clik pe imagine)