marți, 2 noiembrie 2010

Să mă trezesc în zori cu inima înaripată




Pe file de jurnal,
stele căzătoare.
Nevindecate răni
umbresc prezentul,
miresmele îmbrăţişării -
tăcere şi vis.
Gândurile mele
te strâng la piept
de zeci de mii de ori
cu inima dogoare.


Plutim prin viaţă,
iar tu
liniştitor şopteşti:
"Spre Nunta de Lumină
e doar un zbor.
În dragoste nu-i teamă."

Cuvântul tău
este potirul
din care mă adap


 Poem lucrat in atelierul literar "Lira21"

Un comentariu: