"Cel ce voieşte să devină creştin trebuie mai întâi să devină poet. Asta e ! Trebuie să te doară. Să iubeşti şi să te doară. Să te doară pentru cel pe care îl iubeşti. Iubirea se osteneşte pentru cel iubit. Aleargă toată noaptea, priveghează, îşi însângerează picioarele ca să-l întâlnească pe cel iubit. Se jertfeşte, nu ia nimic în seamă, nici ameninţări, nici greutăţi, din pricina iubirii. Iubirea pentru Hristos este alt lucru, nemărginit mai înalt." (Pr. Porfirie)
duminică, 6 iunie 2010
Sărutul mângâierii
Iubirea ostenită Plângea sub un cais... O inimă smerită Privindu-i părul nins Sărutu-i i-a atins O lacrimă ivită.
Tăcerea le aşterne Covor de stele rupt Din zările eterne Deasupra…dedesubt… Şi mângâind tăcut Ea ţese noi poeme.
Foarte frumoase versurile de pe aici, precum o ploaie de vara, care racoreste si da glas bucuriei. Multumesc pentru carte.Azi am primit-o.! Pace ,bucurie si harul Domnului Cristos sa fie peste tine Sorin!
Foarte frumoase versurile de pe aici, precum o ploaie de vara, care racoreste si da glas bucuriei.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru carte.Azi am primit-o.! Pace ,bucurie si harul Domnului Cristos sa fie peste tine Sorin!