"Cel ce voieşte să devină creştin trebuie mai întâi să devină poet. Asta e ! Trebuie să te doară. Să iubeşti şi să te doară. Să te doară pentru cel pe care îl iubeşti. Iubirea se osteneşte pentru cel iubit. Aleargă toată noaptea, priveghează, îşi însângerează picioarele ca să-l întâlnească pe cel iubit. Se jertfeşte, nu ia nimic în seamă, nici ameninţări, nici greutăţi, din pricina iubirii. Iubirea pentru Hristos este alt lucru, nemărginit mai înalt." (Pr. Porfirie)
vineri, 25 mai 2012
Mărul ispitei
minciuna bine ticluită
mişcând moara gândurilor
pătrunde adânc
până la os
nu ştiu de unde vine
nici încotro merge
timpul dus la apă
în tăcerea nopţii
devine uman
hăituit de întrebări
aştept adevărul
prin galeriile vieţii
împotmolit în spinii slăbiciunilor
păstrez viu
dialogul Evei cu şarpele
din volumul personal de poezie "Vindecat de nevisare"
2011- editura Art Book
joi, 10 mai 2012
Nimic nou până când !?
serile și diminețile sunt reci
gândurile se ciocnesc
de frunze și păsări călătoare
într-un dor tăcut
suferința
ploaie mocnită
ascunde curcubeul
dragostea diluată în iluzii
mi-e singurul refugiu
departe
vântul poartă
foșnetul pașilor mei
în covorul șofran
răspunsul trecutului
trag aer în piept
viața este un film
așteptat cu casa închisă
din volumul personal : "Vindecat de nevisare"
editura Art Book, 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)