Ghemuit în semnul nopţii

Înaripat gândul
mă poartă în trecut
conspirativ
neputinţa din nopţile albe
îmi face semn
închid ochii
să văd cine-mi răspunde
zâmbesc

stau ghemuit
lângă copilul din mine
sorbind din cupa plină
nectarul celest
al iubirii

Vindecat de nevisare / Sorin Micuţiu. - Bacău : Art Book, 2011

Litanie*

lăsată liberă
lumina lacrimii
limpezește lăuntrice labirinturi

liniștea livezilor
legănă luna
limitat lutul levitează
lumea lepădând

Sorin Micuțiu

* Tautogramă (gr. tautogramma „aceeași literă”), joc al aliterației (consonantice sau vocalice), folosit de un autor care își scrie versurile din cuvinte ce încep cu aceeași literă (https://dexonline.ro)

Cetatea Colț - Castelul din Carpați

 

pâlcuri de copaci ascund
îngustele cărări dacice
în defileul Râușorului
pietrele sărută cerul
firul ierbii încă tânjește
după talpa caldă
a unicei sirene
o chema Luiza
ultima profundă iubire
a lui Jules Verne
 
caut loc de popas
la umbra zidurilor
în formă de stea
niciun zgomot de arme
doar șoapte de iubire
noi doi
și un roman

Sorin Micuțiu

Miracol

Cu fiecare apus
pun spre încolțire
pe pragul vieții
cuvântul șoptit
la ceasul rugăciunii
deschid o fereastră
spre cerul din mine
și evadez din trup
pășind timid
ca într-o zi de Florii
în Ierusalimul sufletului
 
în podul palmei
ascund o fărâmitură de pâine
inepuizabilă anafură
la masa tăcerii

Sorin Micuțiu