Darul

 În noaptea lumii negră și adâncă,

Mai auzim îngerii cântând, încă?

Mai vedem steaua luminând ca focul,

Mai credem cuvântul spus de Proorocul?

                      *  *  *

Ași vrea să fiu păstorul de la stână,
Să-ți cânt la geam cu flori de măr în mână 
În ieslea ta cea rece și săracă,
Cojoc să-Ți pun căldură ca să-Ți facă.

Să las pentru o clipă oile-n crâng
Și-n cântul de fluier iubirea să-mi strâng.
Iar darul țesut cu albastru de cer
Să Te încălzească în albul lăicer.

 Mag să fiu ași vrea și să alerg zburând,
Spre Sfânta Fecioară, cu dor așteptând,
Cu-n dar de iubire, smerit oferit
Celui ce în lume cu drag a venit.

Nu am smirnă, aur, sau alt giuvaier
Tot ce-Ți dăruiesc e dar primit din cer
Și-n versul din această poezie
Simt harul Tău în preajmă cum adie.

13.12.2023

Sorin Micuțiu