Psalm (X)

  

Doamne,
am tânjit ani la rând
după ce nu aveam,
uitând binele
care mă învăluia în tăcere.
 
Am rătăcit
cu inima goală,
râvnind la plinul
celor de lângă mine,
neînțelegând că Tu
erai cu mine.
 
Cuvintele Tale
mi-au fost însoțitoare tainice,
călăuză blândă
în ceasuri de noapte.
Le-am primit fără să știu
cât mă țineau în viață,
și-acum,
privind înapoi,
zic doar atât:
sunt recunoscător.
 
Mulțumesc, Doamne,
pentru puținul meu,
căci, în mâinile Tale,
puținul devine belșug.
Tu binecuvântezi firimitura
și o faci pâine,
picătura o faci izvor nesfârșit.
 
Binecuvântat să fii, Doamne,
căci din lipsă ai făcut rod,
din uitare - aducere-aminte,
din dor - laudă.
 
04.08.2025
Sorin Micuțiu