ploaia cade liniștit
pământul își deschide porii
și primește totul
ca pe o binecuvântare
cu norii mei ascunși
și poate de aceea privesc ploaia
ca pe o oglindă spartă -
în fiecare picătură
o furtună,
un dor de curcubeu…
nu e altceva decât dorul
de a mă regăsi întreg
după fiecare toamnă
care mă risipește
03.10.2025
Sorin Micuțiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu