vineri, 30 iulie 2010

Amintiri...


Mariana a scris aici
un Pa - Proză arhiscurtă


"Iau din căuşul palmelor înserării doi stropi de lumină argintie. Înmoi peniţa inimii mai sus de tocul de amintiri şi supun la jertfă roşul hârtiei. Prima literă se desprinde ca un fulg rătăcind ca un vals pe poteci neumblate. Nori de cuvinte poartă ghirlande de curcubee transformând înserarea în vis cu ochii deschişi. Călimara nopţii de iarnă îşi picură neîncetat cerneala albă peste condeiul ce face din trecut prezent, aducându-te mai aproape cu fiecare cuvânt, cu fiecare punct de suspensie, pe tine cel ce îmi pari atât de aproape, şi atât de departe..."

Mi-am agăţat gândurile în amintirile tale Mariana şi le-am remodelat într-un vers alb, nu ştiu cât de reuşite sunt, astept sa-mi spui tu Smile


Amintiri

la ceasul înserării
din căuşul palmelor
iau doi stropi
de lumină argintie
peniţa inimii
o înmoi
în tocul de amintiri
supunând la jertfă
roşul iubirii

literele se desprind
ca un fulg rătăcind
ca un vals
pe poteci neumblate

nori de cuvinte
poartă ghirlande
de curcubee
transformând înserarea
în vis
cu ochii deschişi

călimara
nopţii de iarnă
picură neîncetat
cerneala albă
a condorii
peste condeiul
ce transformă
trecutul în prezent
aducându-te mai aproape
cu fiecare cuvânt
cu fiecare punct de suspensie
pe tine
cel ce îmi pari atât de aproape
şi atât de departe...



2 comentarii:

Mariana spunea...

Sorin, ce poate fi mai frumos decât să găzduieşti printre amintiri gânduri dragi, gânduri atât de frumoase care plăsmuiesc cu migală, cu atenţie, cu iubire versul alb!
Ai har şi un dar deosebit de a face omul să se simtă aşa de bine! Fii binecuvântat! Fie binecuvântată orice împreună-lucrare spre slava Lui Dumnezeu!
Fie ca Atunci, pe plaiul Cerului, să putem privi cu drag o clipă înapoi, doar atât cât să-I putem spune Domnului, cu o ultimă lacrimă, pe care El o va şterge cu un sărut, ,,Doamne, Îţi mulţumim!"...şi apoi să avem Veşnicia
toată în care să-I scriem poezii şi să fim noi înşine poezie...

Fii slăvit, Doamne!

elena marin-alexe spunea...

literele se desprind
ca un fulg rătăcind
ca un vals
pe poteci neumblate

nori de cuvinte
poartă ghirlande
de curcubee
transformând înserarea
în vis
cu ochii deschişi

Toata poezia ta este o impletire de metafora cu aripi de suflet.