marți, 14 decembrie 2010

Răvaş - unui prieten

Un comentariu:

Prietenul spunea...

Fiecare vers e colindul mult aşteptat prin care primesc cea mai frumoasă veste...
Nu aş putea să răspund altfel decât cu aceleaşi cuvinte, ecou de preţuire şi iubire întru Hristos...

Tu, prieten drag,
,,auzi cuvintele nerostite
un poem de iubire scrii
pe suflet
ca o făclie
luminezi cărările
ţii de cald
eşti aroma pâinii
în mâini când se frânge
smerit şi în tăcere
strângi lacrimi
depărtarea nu te schimbă…
dragostea-i aceeaşi
nu-mi poţi lua suferinţa
dar stai lângă mine…

prieten adevărat
eşti tu ( Sorin )
cel în a cărui inimă
eu mă descopăr"


Mulţumesc de sfinţenia şi statornicia prieteniei!
Acum, după ce am cunoscut-o, nu m-aş mai utea lipsi de ea...niciodată, nici o clipă...