Fără bilet de voie

Că pot zbura am învățat

pe la optispreze ani

închisoarea omenească

din care evadesem

se pierdu-se în hăul muntelui

când escaladam viața

să ating cerul cu mâna

pentru prima dată

mă simțeam stăpân

pe bucățica mea de văzduh

în spatele ochilor

sufletul amplifica bucuria

într-un joc de lumini

simțeam aripile fâlfâind

deasupra capului

și norii atingând tălpile

în zborul lin al acceptării 

... să zbori

nu ai trebuință 

de bilet de voie

deschide doar brațele

și îmbrățișază cerul

Sorin Micuțiu

23.09.2022

Filă de Acatist

 

neliniştea dorului
din adâncul inimii
zămisleşte o rugă
în ritm de metanie

bucură-te
auroră a dimineţii
Maica lui Dumnezeu

Preasfântă Fecioară Marie
bunătate negrăită
învăluie-mă-n lumina
din Soarele veşnic
sădeşte-o să ardă
întristarea
durerilor nespuse
mă iartă
că nu te întâmpin
cu ram de finic

Sorin Micuțiu

Dulce de amar e timpul

spuza de neguri
se cerne ultimul suspin
umbre şi lumini
pe ţărmu-nsingurat
simt sufletul gol
de bucuria dintâi

spălată în valuri
crucea devine uşoară
ştearsă e clipa
când din amfora lumii
îmi potoleam setea

te aştept
ceas de odihnă
pe umărul cald
tăcerea înfloreşte
se deşiră ameţitor
zilele trec fără seară

din volumul de debut: ”Vindecat de nevisare”,
 Edit. Art Book, Bacău, 2011

Confesiune

privesc cu suspiciune

fiecare zi

împrăștiată

în vorbe fără fapte

fiecare ceas

confuz

îmi ţiuie în urechi

cuvintele

netrăite îndeajuns

fiecare clipă

pierdută

diluează culorile apusului

iar soarele

sângeriu

mă rostogolește

odată cu el

spre-o altă dimineață

 

noaptea

este un potir

îmi miruie sufletul 

legănat

în rugi de iertare

09.01.2021 / Simeria

Sorin Micuțiu

Destăinuire

 

Azi-dimineață
m-a biciuit un gând
supărat
m-am uitat în ochii lui Pilat
mi-a fost îndeajuns
la capătul retinei
ardea că o lumânare
și vinovăția mea

în pumnii strânși
batista umezită
a îmblânzit o vreme
tremurul năvalnic
al mâinilor
strigătul surd
săpat în linia vietii
îmi amintește
de semnul rănilor Lui

rușinat îmi întorc privirea
tăcerea se prelinge încet
mi-am regăsit
în gestul lui Pilat
toate neputințele
străjuiau sufletul
ca niște vitralii întunecate
să nu ajungă lumina le el

01.04. 2021
Sorin M.

Durere complice

Rana adâncă
mă tulbură
îşi revărsă focul
din nepăsarea semenilor
coagulată în timp
durerea complice
nu are suflet
mă pierde-n
aşteptări nesfârşite
doar lacrima
ascunsă într-o fărâmă de vis
îmi mângâie obrazul
renaşterea din cenuşă
este cu putinţă

din volumul personal de poezie "Vindecat de nevisare"
2011- editura Art Book

De tine nu mă pot ascunde

mă joc de-a v-ați ascunselea
cu amintirile
printre cruci albe de nori
cerul clădește în mine
un țărm liniștit
unde furtunile vieții
se sting pe nesimțite

o stea căzătoare
măsoară distanța dintre noi
hrănind visele
cu încăpățânarea unui prunc
răzvrătit sub călcâiul timpului

nu-mi mai ascund lacrimile
în absența aripilor
sunt ca o apă vie
peste pumnul de țărână
ce nu îmbătrânește odată cu anii

sub magia jocului
dincolo de orice iluzie
îți simt parfumul
și-mi zâmbești

Patruzeci / Sorin Micuţiu ; pref.: Cristina Ştefan. - Bacău : Art Book, 2014

Haiku - După Curcubeu

 soare și ploaie

 - pe asfaltul fierbinte 

un curcubeu mic

*  *  *

ploaie de vară -

 sub stejarul lui Horea 

moții adunați 

* *  *

prin ploi şi grindini

 o spadă ruginită -

 fulger deturnat

Haiku - După Curcubeu / Sorin Micuţiu. - Bacău : Art Book, 2019

Vis, o vacanţă de vis!!!

Un menestrel
rătăcit
în jardinieră
supraveghează cu atenţie
spectacolul
de lumină
pământul se scaldă
în apele lunii
fereastra oglindeşte
un chip din cer
printre muşcate
lucesc melancolii
m-am trezit în zori
înconjurat de taine
flămand de iubire
pe malul unui lac
aţipisem în hamacul
legat de vise

Vindecat de nevisare / Sorin Micuţiu. - Bacău : Art Book, 2011

Totul pare efemer

 

mă joc origami cu visele
în anticamera inimii
îngădui iubirii să cadă pe gânduri
pe șevaletul de șoapte
diluez mâhnirea în acuarele indecise
înghesui asfințitul după norii goliți de ploaie
și desfășor curcubeul pe fereastra unui zâmbet

prezentul se retrage
nu-s ale lui clipele
nici ale mele
mi-ajunge un cuvânt
trecut de-a îngerilor vamă

Patruzeci / Sorin Micuţiu ; pref.: Cristina Ştefan. - Bacău : Art Book, 2014

Pe uliţa sufletului

 cuvântul demiurgic
dezleagă fiecare pas
zilele trecute dor
în ploaie peste gânduri
chemarea prezentului
îmi dă aripi să mă ridic
la înălţimea timpului ce va să vie

în piept 
metri cubi de vise
aşteaptă să sting lumina

Fereastra deschisă / Sorin Micuţiu. - Bacău : Art Book, 2018

Iubind fără măsură

să nu-mi laşi anii inimii
să meargă în derivă
cerşind un refugiu de-o clipă
copilului inocent
pierdut sub poala mamei

învaţă-mi gândul să zboare
tainic deasupra încercărilor
iubind fără măsură

voi pleca liniştit
spre a mă reîntâlni
cu mine iubire

din volumul personal  ”40”, Editura Art Book, 2014

Grafica realizată de pictorul Dan Ion Cîrjoi 

Sunt acasă ... acolo unde eşti Tu

Însingurarea
se rostogolea
în rânduri

acum
în palmele Tale
îmi aştern gândurile

Te iubesc
şi pot să descopăr
pe ramuri Cuvântul

pentru prima oară
privesc altfel acasa
numai Tars-ul meu
rămâne în urmă

trimite-mă în Ninive!

din volumul personal de poezie "Vindecat de nevisare"2011- editura Art Book  

Suspin sub cruce

Crucea-mi pare înnegrită
Ca un lemn bătut de ploi,
doar doi ochi tăcuţi si goi
opresc trecerea-mi grăbită.

Far’ a scoate seci cuvinte,
Prăbuşit, în braţe-o strâng…
Chipul mi-l ascund...şi plâng…
Am uitat de legăminte!!!

Am trecut prin ierni şi toamne
Inima îmi e ca gheaţa
Te rog, nu-ţi întoarce faţa
De la robul tau, o, Doamne!

Am spus vrute şi nevrute,
Fără cuget înţelept,
Făr' de inima din piept...
Ştiu că nu Ţi-au fost plăcute.

Sufletu-i plin de durere,
neputinţă şi păcat...
Simt că parcă-s lepădat..
Doamne, iartă-a mea părere..

Sorin Micuțiu

sursa foto:http://www.galeriaquadro.ro

Tabla de șah

 

pe tabla de joc
viața
a mutat a patruzecișinoua oară
e rândul meu
la piesele albe
 
din umbră
Arbitrul
notează fiecare mișcare
la sfârțitul partidei
va cântări
cât optimism
și câtă nădejde
au fost în alegerile mele
 
conștientizez
că optimismul
nu mă face învingător
și învăț
cu fiecare piesă pierdută
să privesc cu nădejde
spre următoarea mutare
mă poate duce
mai aproape
de Acasă

Sorin Micuțiu

Noaptea focurilor

ca o maree
îmi trag uşor răsuflarea
culeg flori de câmp galben-aurii
cu miros dulce 
precum buzele tale 
împletesc coroniţă 
prefigurând soarele din ochii tăi

arunc-o iubito pe casă
pune-ţi o dorinţă
sigur va rămâne acolo
se va împlini
sunt gata să începem dansul 

mi-e sete de viaţă
aprinde-mi făclia
în cercuri de jar şi scântei
voi cânta dragostea 
o vom stâmpăra
scăldându-ne în râu
alergând prin roua sânzienelor

Vindecat de nevisare / Sorin Micuţiu. - Bacău : Art Book, 2011

Rămâi, vis de copil!

Visului meu cu aripi de înger

Ce mă-nalţă spre zarea albastră
Înrourându-mi ochii cu lacrimi de bucurie,
Visului meu ce creşte-n inima-mi tânără,
An de an, în fiecare primăvară,
Îi sunt dator cu prima mea iubire
Ce a rodit în mine dorul veşniciei…

În ceasurile singurătăţilor,
Când printre pulberi găsesc doar pulberi
Simţindu-mi setea crescândă,
El mă poartă spre ploapele stelelor,
Învăluindu-mă în şalul alb al norilor,
Transformându-mi sufletul într-un porumbel
Iar dorul, în triluri de cuvinte…


Da, numai visul , prin neştiute locuri
Mă poartă aprinzând în mine focuri
Ce-s potolite apoi cu versuri de iubire…
Şi cu-ale poeziei jocuri…

…
Doamne, te rog să nu-mi iei
Din suflet copilăria cu visele ei,
Copilul din mine, Eternul trimis
Plămadă a luminii din cerul de vis.

S.M.

Lacrima

 

ca un meșter olar
cu mâini tremurânde
miruie lutul
săgetat de patimi
își picură taina
în neomenești
cuvinte
se-ntinde cale
spre raiul
din care am fugit
ca să-nfloresc
într-o grădină străină

03.01.2021 / Simeria
Sorin Micuțiu

Realitare cotidiană

Să visezi la trecut

când prezentul 

te presează

și viitorul

este amanetat

ignoranței 

este ca o realitate paralelă

ascunsă printre omisiuni

ce nu mai oglindește

întrebări și răspunsuri

nici învățături 

despre viață...

paradoxal

printre degete

se pierde încet

lumea reală

epuizată în virtual

doar sufletul 

își mai poartă crucea

respingând orice detenție

se contopește cu lutul

și trupul viază

blagoslovit

sub cerul nou

în umbra veșniciei

Sorin M.

17.09.2022

Mă regăsesc ...

gândul
se odihneşte
desculţ
în fânul scuturat
inima
sfidează timpul
cu ritm de toacă

printre degete
cerul
ţărm liniştit
ancorează
privirile tale

umbra curcubeului
arvună
unui nou început
răstigneşte trecutul
răvăşit de furtună

exist
sunt piatra mică
dintr-o stâncă ruptă
chip - după chipul tău
mamă

din volumul personal de poezie "Vindecat de nevisare"2011- editura Art Book