 |
| 29.05.1970 - 22.01.2023 |
(pentru fratele meu, care mi-a promis că vine)
Azi e ziua ta în calendar.
Sfântul Gheorghe.
Numele tău rostit de alții cu zâmbet,
de mine cu tăcere.
Ai plecat cu ani în urmă,
dar ai rămas în sufletul meu
care nu te-a uitat.
Mi-ai spus de atâtea ori că vii,
că treci pe la mine, că nu durează mult.
Și te-am așteptat…
cu masa întinsă, cu inima caldă,
cu glume pregătite și râsul tău în minte.
Dar nu ai mai ajuns.
Ai plecat pe un drum unde timpul tace
și pașii nu se mai aud.
Totuși, uneori simt că ai venit.
Când bate vântul lin,
când o rază se oprește doar o secundă mai mult pe obrazul meu,
când vorba ta îmi răsare în gând fără motiv.
Poate ai fost acolo.
Poate ești.
Mi-e dor de râsul tău.
De felul în care mă făceai să cred că orice o să fie bine,
că tu ești acolo, zid și frate.
Tu, cu sufletul tău mare,
cu privirea care spunea:
„Hai, măi, nu fi trist. Ce tot stai așa?”
Și azi îți spun „La mulți ani”
nu cu voce tare,
ci cu mâinile strânse în poală
și ochii ridicați în sus.
Și cândva, când toate drumurile se vor uni,
să vii.
Să bați în poarta care-a rămas deschisă.
Să spui:
„Am venit, frate. Ți-am promis.”
Sorin Micuțiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu