vineri, 3 martie 2023

Vis legat de Cer

Pe fila albă din caiet,
Dorind să scriu un mic sonet,
visând eu m-am trezit deodat’
un vis ce îl credeam uitat...
 
Adânc era în mine-ascuns,
Şi suspina de-un dor nespus...
Credeam că-n zori visele pier,
dar el era legat de Cer.

Iar dorul meu înaripat,
că pot iubi mi-a arătat...
Şi-atunci când eu timid iubesc,
uit de necaz...simt că plutesc...

Te iubesc, sora mea în Hristos! 
Te iubesc, fratele meu în Hristos! 
Vă iubesc!... 
Voi sunteţi vis din visul meu
  Va iubesc cum Îl iubesc pe Dumnezeu!

03.10.2009
Sorin M.

joi, 2 martie 2023

În culpă

 


alergăm zi de zi
de pe un trotuar pe altul
cu ochii în pământ
prea ocupați
cu nimicuri
să mai privim înainte
ascultăm în căști invizibile
zgomotul lăudăros al minciunii
și ecoul amar
dinlăuntru unei inimi
tot mai pustii
 
ne poticnim
pe culmea povârnișului
și în loc să îndoim genunchii
ne plângem cuvintele
judecate
înainte de a fi rostite
doar pentru că iubim 
adevărul
de dincolo
de gratiile efemerului
 
în toată această gâlceavă
uităm să trăim
și doar teoretizăm
credința
nu mai avem timp
decât să ne spălăm pe mâini


06.02.2021
Sorin Micuțiu

vineri, 24 februarie 2023

Iubesc românește


nu-mi asum
sărbătorirea kitsch-ului
avalanșele de inimioare
rătăcite-n declarații siropoase
sunt fiul Dochiei
nu cetățean roman
să mă închin zeiţei Iunona
ascunsă în umbra lui Valentine's Day
iubirea nu se cumpără
de pe rafturile unui magazin
într-o anumită zi
dragostea se consumă degeaba
când e pusă la vânzare

mai păstrez la icoană
viorele și tămâioare
de la zburătorit
n-am fost iute de picior
și a sărutat-o altul

din volumul de debut: ”Vindecat de nevisare”,
 edit. Art Book, Bacău, 2011

Turca de la Holbav reprezinta unul dintre obiceiurile care au reusit sa se pastreze din cele mai vechi timpuri si sa faca cunoscuta regiunea Transilvaniei atat in tara, cat si peste hotare.

Turca de la Holbav se joaca de Sfantul Nicolae, in data de 6 decembrie, dorind parca sa vesteasca sosirea sarbatorilor de Craciun.

Turca de la Holbav se joaca de catre o ceata de feciori. Acestia au mai multe denumiri in interiorul cetei – vatafum mare, vataful mic, crasmarul, casierul, colacarul si turcasul – acesta fiind cel care joaca turca. Cu toate acestea cel care are un cuvant de spus si care este cu adevarat ascultat este vataful mare. Lui ii datoreaza toti ceilalti un juramant de credinta.

Aceasta ceata incepe in data de 6 decembrie si se termina in data de 7 ianuarie. In tot acest timp, atat feciorii, cat si fetele se aduna la unul dintre ei, impodobesc turca, invata colindele si incep colindatul odata cu Ajunul Craciunului. Mai inainte de a pleca cu colindul, ceata de feciori trece pe la preotul din sat pentru a-l colinda primul si a le da binecuvantarea. Dupa casa preotului, urmeaza casa celui mai important om al comunei – cea a primarului, continuand cu restul locuitorilor.

Turca de la Holbav este insotita de multa veselie si muzica. Dupa ce se colinda, feciorii din ceata incep sa joace turca, dupa care acestia sunt recompensati de catre sateni.

In data de 7 ianuarie vataful invita tinerii din sat la masa pe care o organizeaza in cinstea acestui obicei.

Foto: http://media.realitatea.ro

vineri, 17 februarie 2023

Sub cerdacul senin



înfrunt prejudecăţi
eliberat
de recompensele lumii
depăşesc formalismul
limitele exterioare
iubesc simplitatea
unei naşteri în iesle
fără gratii materiale

teofanic
depăşesc timpul
tăcerile
rodesc profunde întrebări
revăd
întregul drum
reneg din nou
răul şi trufia

prezentul vieţii
dobândeşte lumina
pe neîmpliniri
descopăr
începutul rezidirii

din volumul de debut: ”Vindecat de nevisare”, 
 edit. Art Book, Bacău, 2011




miercuri, 8 februarie 2023

Şi lacrimile se evaporează



 nu mai ridic anilor redute
taxez fiecare clipă neîndulcită
aşternută cu dibăcie pe geana amurgului
mă remontez fără aranjamente şi măşti
în aşteptarea prietenilor risipitori

derulez în faţa ochilor amintiri
aventuri de iubire începute în roua tinereţii
şi ascult bătaia răsunătoare a inimii
cum îşi încrestează ecoul în cicatricile
abia vindecate

un cântec de leagăn fredonez gândului
şovăitor pe marginea prispei
respir adânc la fiecare tresările a lui
în timp ce pe speteaza scaunului
odihnesc şirag de perle inodore

arunc o punte spre singurătăţile confraţilor mei
e prea scurtă să ajungă la mal

Fereastra deschisă / Sorin Micuţiu - Bacău : ArtBook, 2018

duminică, 22 ianuarie 2023

Dangăt de clopote-n sat



 
 
Și tu, frate Gheorghe?! 
Ai plecat să te întâlnești cu mama și cu tata, cu frații mai mari Neluță și Florin?
Ieri te bucurai de zăpadă, că a nins, azi...

clătinat de tristețe
dar nu prăbușit
ridic privirea spre cer
și plâng și zâmbesc
în același timp
tăcuți de sus
mă veghează părinții
și frații
amintirea lor
este mereu vie
ca o binecuvântare

marți, 17 ianuarie 2023

Fiul meu...

 


au trecut niște ani
în felul meu
am dorit să-ti fiu
cel mai bun părinte
din clipa în care
degetul mic
de la mâna mea dreaptă
a devenit
primul tău colac de salvare
am știut
că vom fi o echipă
de biruitori
 
ești visul nostru
din acea seară de mai
în care eu și mama ta
ne-am unit destinele
te-ai născut ca un unic dar
venit de sus
să ne înveți să iubim
necondiţionat
 
fiecare om are o cruce
propria lui poveste
și tu
și noi
în căușul palmelor
strângem aceleași lacrimi
nerostite
ele ne vor încununa fruntea
în lumea
fără de umbre
 
...
 
aș vrea să mă ierți
să fiu tată
am învățat odată cu tine
dăruiește-mi o secundă
în fiecare zi
să nu mor
de dor
 
 
fiului meu Andrei 
Sorin Micuțiu
 
 

duminică, 15 ianuarie 2023

Azi în anul centenar



Cinstim prin cântare pe-ai noștri-înaintași, 
Care-au lăsat prin scrieri și fapte la urmași
Comoara cea mai mare - Solia lui Hristos,
Prin sfântă ascultare s-o ducem mai frumos.
 
Refren:
Fraților, la rugăciune pe al dragostei altar,
Vorbele și viața noastă sunt în taler pe cântar!
Vom fi vrednici de trecutul – fagure de miere plin
Sau sfârși-vom sub secure ca cel mai frumos smochin!?
 
Cinstim pe frații noștri, ostași ai lui Hristos,
Și-au înfruntat vrăjmașul, cu chipul credincios.
Ei n-au călcat cuvântul cel dat prin Legământ,
Prin jerfe și prin lacrimi, plătit-au prețul sfânt.
 
Cinstim pe toți stegarii din fruntea oștirii,
Ei n-au pierit în lupte - sunt dorul unirii!
Ne așteaptă Acasă rugând pe Dumnezeu
Să vadă peste Oaste, râvnitul curubeu.

de Sorin Micuțiu / 01.01.2023

miercuri, 28 decembrie 2022

Anii vieții mele


de mine însumi mă tem
nu de moarte
gândul că mă voi întâlni cu ea
nu-mi strică bucuriile vieții
este ca un vis
unde nu poți lua trupul cu tine

mi-am împărțit viața
până mai ieri
în anii după mama
prezentul îl număr și după tata
accept suferința nefiresc de ușor
mă înălță deasupra tuturor umbrelor
trecutul este ca o fereastră
peste care nu pot trage obloanele

ascund de ochii lumii
o colecție de ani netrăiți
stăpâniți de un destin orb
în jocul pasiv al vieții
până când în cartea exodului meu
Dumnezeu a scris cu litere mari
ASTĂZI

Patruzeci / Sorin Micuţiu ; pref.: Cristina Ştefan. - Bacău : Art Book, 2014
Grafica realizată de pictorul Dan Ion Cîrjoi 

sâmbătă, 17 decembrie 2022

A sosit din nou Crăciunul

 


A sosit din nou Crăciunul
cu colindele cereşti
ce-s cântate-n nopţi divine,
pe la case sub fereşti.

Cerul şi pământul cântă,
totul este ca-ntr-un vis,
suflete ce azi colindă
acum cerul li-e deschis!

Tinerii cu dor s-adună,
în Biserica din sat,
să ia binecuvântarea
pentru-al lor colind curat.

luni, 12 decembrie 2022

Haiku


 Flori de grapefruit -

înmiresmează casa

în prag de Crăciun


 12.12.2022 / Sorin Micuțiu

sâmbătă, 19 noiembrie 2022

+ un an


 m-am trezit mediator
fără drept de practică
între două muze 
una îmi oferă roua de pe un spin
să mă oglindesc în ea
cealaltă gânguritul unui copil în zori

realizez că lumea
nu o mai văd în alb sau negru
și că ceea ce nu pot găsi 
în lăuntrul meu
nu mai caut în afară

sâmbătă, 8 octombrie 2022

Când iubești

 


Când iubești
nu simți asprimea nimănui
desăvârșită îți este ascularea
deplină
dar nu silită
 
când iubești
înțelegi și cuvintele încă nerostite
dăruiești totul
înainte să ți se ceară
și sufletul zboară

vineri, 13 mai 2022

Rouă de dor




Pe calea-ngustă,
umbrele serii
tăinuiesc
gene-nlăcrimate.

Mi-e dor!...
Mi-e dor de-acele zile
când gânguream,
în dragostea dintâi:
,,O, Doamne, Te iubim!”

Aş vrea,
în zorii dimineţii,
în mireasma florilor,
să-Ţi şoptesc cu rouă:
,,Pentru rabdare,
Doamne, mulţumesc!


Iartă-mă, Doamne!
De atâtea ori suspinând
şi plângând Te-am auzit
până-n zori, lângă mine...

Azi plâng şi eu cu dor
după dragostea frăţească,
ce preţ de jertfe pentru ea
a trebuit să se plătească...

Din ce prigoane
s-a născut iubirea,
frumoasa şi sfânta iertare
ce ne-a aprins inimile...

Doamne, pe calea-ngustă
se simte o stare frumoasă...
Nu ştiu ce pierd
cei ce nu vor să iubească!

Chiar dacă sunt lacrimi,
ele nu-s de jale,
sunt doar rouă sfântă
ce picură pe cale...

Genele-nlcărimate
în zori dimineţii
vor scutura podoaba...
Zâmbindu-Ţi, Ţie, Doamne!

Sorin Micuțiu

joi, 11 februarie 2021

Haiku

 


Adie vântul –

pe crucea Părintelui

mantie de nea *


11.02.2021

Sorin Micuțiu


I-a dăruit Dumnezeu haină...dacă oamenii i-au luat-o.

12 februarie 1938 – “Sfârşit de boli, suferinţe şi necazuri, Părintele Iosif Tifa a trecut la Domnul în ziua de 12 februarie 1938, de la locuinţa sa din Sibiu, str. Aleea Filozofilor, nr. 18.

Sărbătoarea îndoliată a înmormântării Părintelui Iosif a izvorât atâtea lacrimi din ochii fraţilor, încât el ar fi putut fi scăldat în ele, aşa după cum a fost înveşmântat necontenit în iubirea inimilor lor, duioasă, caldă, sinceră şi eternă el, cel dezveşmântat de haina preoţească pe care i-au luat-o nefraţii.

Un singur preot i-a făcut prohodul şi un singur clopot a tras după el o singură dată, de la o singură biserică, acompaniat de corul miliardelor de îngeri, împreună cu glasurile celor o sută de mii de fraţi ostaşi.”

Mai multe detalii despte Părintele Iosif Trifa aici: https://oasteadomnului.ro/pr-iosif-trifa-7/






Haiku

 


Copil curios –
în lacrimile iernii
timide lumini


11.02.2021
Sorin Micuțiu

miercuri, 10 februarie 2021

sâmbătă, 30 ianuarie 2021

luni, 25 ianuarie 2021

duminică, 24 ianuarie 2021

Vremuri de alertă

 


trăim într-o lume
de bălți și noroaie
naufragiați
în întunericul dens
al tăcerilor asurzitoare
frica se simte în aer
în gesturi
în priviri
 
o oboseală continuă
a pus stăpânire
pe ritmul cuvintelor
ferecate în noile tipare
nejustificabile
ale stării de teamă
 
hipnoza statistică
pătrunde în oase
ne înfierează
cu nesiguranța zilei de mâine
viitorul
devine obsesie
iar prezentul
alunecă-n uitare

...
 
 
iartă-ne Doamne
distanțați unii de alții
am uitat
să ne îmbrățisăm inimile
și ne-am trezit
străini și goi
precum fiul risipitor
plângând
după umărul Tău
 
în mijlocul cetății
Iisus
anonim
poartă tânguirile noastre


24.01.2021
Sorin Micuțiu


 

sâmbătă, 23 ianuarie 2021

vineri, 22 ianuarie 2021

joi, 21 ianuarie 2021

miercuri, 20 ianuarie 2021

marți, 19 ianuarie 2021

sâmbătă, 16 ianuarie 2021

joi, 14 ianuarie 2021

miercuri, 13 ianuarie 2021

marți, 12 ianuarie 2021

Ultimul pacient Covid



zdrobit de durere
cu ochii uscați
și cu o arsură
în fundul gâtului
găsi totuși putere 
să zâmbească
răscolit de neliniști
ca de vâslitul unei bărci
ce mușcă din marea singurătății

era singur în salon
după ceilalți
venise o doamnă tăcută
în crucea nopții
lăsase în urmă ei
o răcoare
ce sfârteca aerul

pe fereastră întredeschisă
se strecură înăuntru
o pală cu miros de fân uscat
câteva lacrimi
născu un suspin prelung
nicio durere
nu mai colinda prin trup
adormi cu ochii deschiși
împletind rugăciuni


12.01. 2021 / Simeria
Sorin Micuțiu


În România,  până astăzi, 16.881 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

luni, 11 ianuarie 2021

Haiku

 


în pragul casei
uitat de Moș Gerilă -
gerul înmuiat


11.01.2021 / Simeria

Sorin Micuțiu

duminică, 10 ianuarie 2021

Iubire

 


când ești lângă mine
sunt viu
simt cum cresc înlăuntru
mugri de aripi
și fluturi albi
se-nalță victorioși
ca-n prima zi
când cu stomacul strâns
ți-am împărtășit gândurile
 
mâna ta
o simt pe creștet
emotivă
ca atunci
când buzele tale
au născut
întâiul ”Te iubesc!”
 
fiecare secundă
este o provocare
mă uit spre cer
și sunt recunoscător
că-l pot privi cu tine

Mulțumesc!
 
 
o poezie dedicată soției mele
10.01.2021 / Simeria
Sorin Micuțiu
 

vineri, 8 ianuarie 2021

"A fi sau a nu fi..."

 


între ieri și astăzi
o întreagă poveste
miluiește viitorul
risipind teama
necunoscutului
 
încă din clipa nașterii
m-am împotrivit
cătușelor
din spatele cortinei
am dorit să joc
pe scena vieții
și iată-mă
actor
într-o lume
confuză și grăbită
 
la naștere
nu mi-au dănțuit ursitoarele
se răsdpândise un zvon
și l-au crezut
 
la căpătâiul meu
se așezase moartea
tresărea
la fiecare pâlpâire de lumină
a fost primul meu rol
shakespearian
 
de atunci
prezentul nu se măsoară
decât în galopul neînfrânt
al bătăilor de inimă
vorbind cu Dumnezeu


08.01.2020 / Simeria
Sorin Micuțiu

joi, 7 ianuarie 2021

luni, 4 ianuarie 2021

Noaptea de Ajun


 




stelele multicolore
stăteau agățate
de toți stâlpii
semănau cu o cale lactee
legănată de vânt
pleoapele începuseră să bată des
din umbra cerului
lună se oglindea în țurțurii
adăpostiți în perdelele de lumină
pe la porți
curajoși
o ceată de călușeri
jucau de zor

pe obrajii nerași
lacrimile ușurează sufletul
amintirile copilăriei
dau năvală
precum un proaspăt izvor
într-o luncă
unde a nins cu nemiluita
îmi auzeam inima
fredonând lerui ler
într-un zâmbet ascuns
îngândurat

orele se scurseră încet
nesuferit de încet
nici-un colind
nu s-a auzit sub geam
pesemne c-avem o credință
brodată cu fățărnicie

04.01.2021 / Simeria
Sorin Micuțiu

sâmbătă, 2 ianuarie 2021

Veșnicia



acolo unde-ncepe Veșnicia
Cerul s-atinge de pământ 
și-ntregul inimii cuprins
nu-ncape fericirea

acolo unde-ncepe Veșnicia
Raiul are ușa fără de zăvor
și-ntreaga-i frumusețe
cu dor în ochi o vezi

acolo unde-ncepe Veșnicia
nici-un Om nu-i mai presus
iubirea arde de nestins
în dragostea dintâi

oriunde-am fi
și oricum am sta
un singur drum
avem spre ea
Iisus

 
02.01.2021 / Simeria
Sorin Micuțiu 

vineri, 1 ianuarie 2021

Când ai iubire



când ai iubire
împarți
fericit și bucuros
timpul tău
cămașa ta
și ceasul de liniște

când ai iubire
nimeni
nu este flămând
lângă tine
dragostea
ți-e pâine caldă

când ai iubire
îmbrățișezi
prieteni și dușmani
mâna ta
grabnic
o întinzi oricui

când ai iubire
singur
nu ești niciodată
ai prieteni
în stele
și sub pământ

când ai iubire
Dragostea
îți umple inima
iar Cerul
ți-e frate
alături pășind


Sorin Micuțiu

01.01.2021 / Simeria

marți, 6 octombrie 2020

O altfel de târnosire



cântă clopotul
a jale
de se miră îngerii
plâng şi pietrele
din ziduri
numai omul
îngenuncheat
nu de-o pioasă simţire
ci de-o grijă
prea lumească
îşi ascunde dezbinarea
după masca necredinţei

din mormite
adormiţii
îngropaţi spre înviere
şi-ar dori să ne zâmbească
dar ne sunt ochii orbi
de frică
şi privirea degradată
măcinată de rutină
şi de-aceleaşi vechi defecte

omul
căruia-i deschise
Dumnezeu din nou o uşă
spre Viaţă şi Lumină
trage-ncet cortina nopţii
uitând
că s-ar putea să fie
ultimul strigăt
de clopot

- Târnosiţi-vă inimile!


4 oct. 2020



sâmbătă, 21 noiembrie 2015

MAMA

( 21 Noiembrie 1974,
Mama, păşea peste pragul Bisericii Biruitoare...)



Cine inima-mi încălzea,
Când dor amar mă cuprindea?


Mama ce m-a legănat
Şi “nani, nani”, mi-a cântat!


Noaptea venea cu tăcera,
Ea venea cu mângâierea


Cerul se umplea de stele
Ea umplea visele mele …


Crăiasă sufletului meu
Chip bălai de Dumnezeu


Pentru lacrimă ştergar
Mi-ai fost, Mamă, ca un dar

-->

sâmbătă, 2 mai 2015

Vinerea pătimirii





E Vinerea Pătimirii,

Altarul e în doliu adânc,
Iar Crucea răstignirii
E plină de flori triste.

Prohodul se cântă-n tropare,
Şi clopotul sună ecouri line
Chemând la-nchinare
Pe cei ce încă mai dorm.

Iadul şi-avântă cu îndârjire,
În ziua aceasta,
Întreaga-i oştire
De gânduri şi fapte mârşave.

Din înălţimii necuprinse,
Priveşte îndureratul Părinte
La candela inimilor stinse,
Ce nu s-au aprins
Nici măcar acum.

Răstignitul ne-aşteaptă
Şi-n cel din urmă ceas
Cu fruntea ridicată
Zicând: „Tată îi iartă!”

A iadului putere
Se stinge încet, încet...
Moartea a fost învinsă!
Printre lacrimi de durere
Se vorbeşte de-o Înviere...

Sorin Micuțiu
09.04.2015