Genunchii mei şi fruntea-s
lipite de podele...
Iertare-Ţi cer,
o Domnul meu,
că ştiu că Ţi-am greşit.
Nu-ntoarce-a Ta privire !...
Vezi chipul feţei mele !
Priveşte-mi inima
să afli ce mult eu Te-am iubit !
Mă iartă,
că iată nici iertare
nu ştiu să-Ţi cer,
de aceea ochii
plini de dorul Tău
privesc în jos,
la lacrima ce curge
oglindind un strop de cer,
în marea-mi de păcate
şi-n bulgării de tină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu