Pentru toţi acei ce se tem de eresuri şi alte şoapte viclene...
Dragul meu, îţi răspund azi în versuri:
Nu-ţi fie teamă de eresuri!
Nici de-a pustiului jivine
Ce-ţi fură ruga-n nopţi senine
Când Iubirea-i pururi neînvinsă,
Vei fi în biruinţa-i necuprinsă,
Şi din orice-adâncuri sau vâltoare,
Ieşi-vei c-o manta strălucitoare.
Chiar şi pentru tehnici digitale,
Găsit-a bunul Dumnezeu o cale.
E drept, pe ea se merge mai încet...
Nu e uşor a naviga pe net!
De-i plină lumea de păcătoşenii
Să ne facem timp de milostenii!
Putem hrăni şi o flămândă gură
C-un simplu „enter” de pe tastatură.
Poate că greşesc în astă clipă,
Poate că răspunsu-i dat în pripă,
Dar unde-i dragostea deplină
Oriunde ai fi eşti în lumină.
De coduri, bare, cipuri, ce să spun?
Încerc noi informaţii să adun.
Şi, privind Golgota cu răbdare,
Mă încred deplin în taina-i mare.
Tot e scris de cel cu colţi de fiară:
De zile grele, lovituri şi-ocară,
Când va fi potop, valuri de ură
Peste cei luminaţi de Scriptură.
Ţin mausul cu o fire calmă,
Şi mă rog de voi lua vreo palmă,
Ca să răspund cu braţul plin de crini
Acelui ce m-aruncă între spini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu