Când aveam nevoie de mai multă iertare şi iubire,
Doamne, mi-ai arătat mormântul gol spre a fi mărturisitor...
Mărturisitor al Învierii, al darului nemuritor,
Al Viţei şi al mlădiţei altoite, plină de rodire.
Când aveam nevoie de mai multă iertare şi iubire,
Doamne, mi-ai şoptit blând: „– Mă iubeşti mai mult decât ceilalţi?... Spune!“
N-am îndrăznit să răspund... Dar genele-mi de lacrimi erau pline
Ştiind că celui ce iubeşte mult i se iartă mult de Mire...
Când aveam nevoie de mai multă iertare şi iubire,
Doamne, mi-ai spus duios: „– Fără de Mine nu poţi face nimic!“
De atunci, mă bucur ca un copil, de orice dar oricât de mic...
Şi nu-Ţi mai cer nimic... Doar mulţumesc, Izvorul meu de fericire!
Mărturisitor al Învierii, al darului nemuritor,
Al Viţei şi al mlădiţei altoite, plină de rodire.
Când aveam nevoie de mai multă iertare şi iubire,
Doamne, mi-ai şoptit blând: „– Mă iubeşti mai mult decât ceilalţi?... Spune!“
N-am îndrăznit să răspund... Dar genele-mi de lacrimi erau pline
Ştiind că celui ce iubeşte mult i se iartă mult de Mire...
Când aveam nevoie de mai multă iertare şi iubire,
Doamne, mi-ai spus duios: „– Fără de Mine nu poţi face nimic!“
De atunci, mă bucur ca un copil, de orice dar oricât de mic...
Şi nu-Ţi mai cer nimic... Doar mulţumesc, Izvorul meu de fericire!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu